Un proiect editorial realizat de PortalInvatamant.ro
Iti oferim Titularizare PDF
Vrei ultimele modificari din Titularizare?
Iti oferim GRATUIT Raportul special
"Noutati la examenul de TITULARIZARE - 15 Modele de Teste rezolvate"!
Vei primi si ultimele noutati din Newsletterul Titularizare
1. Functia caracterizeaza masura orientarii unei activitati in vederea atingerii scopului.
a. Definiti functiile educatiei fizice.
b. Prezentati functia de optimizare a potentialului biologic (perfectionare a dezvoltarii fizice)
c. Prezentati functia de perfectionare a capacitatii motrice.
2. Deprinderile motrice sunt componente ale modelului structural de educatie fizica și sport
a. Definiti deprinderile motrice.
b. Prezentati trei caracteristici ale deprinderilor motrice.
c. Clasificati deprinderile motrice in functie de trei criterii de clasificare diferite.
1. Metodele verbale contribuie la realizarea obiectivelor specifice de instruire.
a. Numiti trei metode verbale utilizate in educatia fizica.
b. Prezentati fiecare dintre metodele verbale numite la punctul a.
Sinteze de Didactica Geografiei - Ghid pentru pregatirea examenelor de titularizare definitivare si grade didactice
Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare invatamant primar - Matematica si metodica matematicii
Teste REZOLVATE de matematica pentru reusita la examenul de definitivare
2. Lectia este forma de baza a procesului de practicare a exercitiilor fizice.
a. Clasificati lectia de educatie fizica și sport in functie de etapele invatarii deprinderilor și/sau priceperilor
motrice.
b. Mentionati durata și trei obiective ale verigii Influentarea selectiva a aparatului locomotor.
c. Prezentati dinamica efortului in lectia de educatie fizica.
Vezi sugestiile de rezolvari mai jos. ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇
1. Creati un complex pentru dezvoltarea fizica armonioasa, format din douasprezece exercitii executate liber. in descrierea fiecarui exercitiu mentionati: actiunea motrica şi dozarea, respectand eşalonarea metodica a exercitiilor in complex.
2. Creati o secventa de proiect didactic pentru o veriga tematica destinata consolidarii alergarii de viteza.
Secventa trebuie sa cuprinda cinci exercitii eșalonate metodic și desfașurate in aceeași formatie de lucru. Veti urmari:
a. descrierea exercitiilor;
b. precizarea dozarii efortului;
c. specificarea formatiei de lucru.
Se puncteaza esalonarea metodica a exercitiilor in secventa.
Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare - Educatie Fizica si Sport. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare! Click AICI pentru detalii si comenzi.
1.
a. Functiile educatiei fizice si sportului – ce deriva din idealul educational, contribuind fundamental la realizarea acestuia – stabilesc influentele exercitate constant de aceste activitati in cadrul procesului de perfectionare a omului. Aceste influente se materializeaza in special asupra laturii formative, realizand un echilibru dinamic intre aspiratiile personale si necesitatile sociale.
b. Aceasta functie mai este denumita si Functia de perfectionare a dezvoltarii fizice armonioase. Idealul unui corp dezvoltat armonios a constituit o prioritate de-a lungul timpului, plecand din antichitatea greaca si pana in zilele noastre. Astazi este cu atat mai importanta, din cauza dezechilibrelor generate de industrializare, mecanizare, progresele tehnologice si automatizarea principalelor sectoare de activitate, urbanizare si poluare, stres si complexitatea sarcinilor ce trebuie rezolvate in intervale scurte de timp etc.
Prin aceasta functie se urmareste:
– atingerea si mentinerea unui randament profesional ridicat, reducand efectele influentelor nocive;
– cresterea rezistentei organismului;
– instalarea mecanismelor adaptative morfologice si fiziologice: postura corecta, hipertrofie musculara, echilibru in dezvoltarea lanturilor si grupelor musculare, cresterea capacitatii vitale si a amplitudinii respiratorii, bradicardie de repaus si efort, scaderea tensiunii arteriale, optimizarea coordonarilor neuromusculare, cresterea tolerantei la lactat etc.;
– valorificarea fazei de acumulari pe plan somatic si motric, pentru tanara generatie, ce nu vor putea fi recuperate ulterior;
– diminuarea expunerii tinerilor la socializarea si petrecerea timpului liber prin intermediul tehnologiilor informatice, neglijand practicarea exercitilor fizice, pentru a limita aparitia urmatoarelor efecte negative: sedentarismul, obezitatea, bolile cardiovasculare si nervoase, diabetul, reducerea perioadei vietii active.
c. Aceasta functie vizeaza optimizarea capacitatii motrice generale (prin educatie fizica) si a capacitatii motrice specifice (prin activitatea sportiva de performanta). De asemenea, o capacitate motrica optimizata/ dezvoltata determina si un bun randament si o reusita in activitatile profesionale, precum si in activitatile vietii cotidiene.
Prin aceasta functie se urmareste:
– invatarea, consolidarea si perfectionarea unui numar cat mai mare de deprinderi motrice si valorificarea lor eficienta in contexte variabile;
– dezvoltarea aptitudinilor motrice, reflectat in nivelul pregatirii fizice generale si specifice, ce favorizeaza prestarea unor eforturi fizice variabile ca volum si intensitate.
2.
a. Deprinderea motrica este actul sau actiunea motrica ajunsa, prin exersare, la un inalt grad de stabilitate, precizie si eficienta.
b. Deprinderile motrice au mai multe caracteristici, dintre care amintesc doar urmatoarele trei:
b.1. sunt elemente ale comportamentului motric voluntar, nefiind ereditare/mostenite, asa cum este cazul aptitudinilor motrice. Ele sunt invatate/formate/corectate permanent in cadrul proceselor instructiv-educative si mai ales in stadiile dezvoltarii ontogenetice;
b.2. se consolideaza si se perfectioneaza neuniform, progresele fiind mai mari in primele etape ale formarii lor (cand se asimileaza mecanismul de baza si detin un control relativ al miscarii) si din ce in ce mai dificile in faza de maiestrie motrica (care necesita ani de pregatire si cizelare tehnica, cand se poate ajunge la formarea simturilor complexe: al mingii, al portii etc.);
b.3. au un caracter unic si individual. Aceeasi deprindere executata de subiecti diferiti prezinta caracteristici ale miscarilor si eficienta extrem de variabile, chiar daca mecanismul de baza este identic. Ele sunt determinate deci de stilul personal de executie, de amprenta individuala a fiecaruia.
Chiar in cazul unor deprinderi complexe executate de acelasi subiect, posibilitatea de reproducere a miscarilor la parametri identici este nula. Exemplu: tirul, loviturile libere din fotbal,
aruncarile din atletism, loviturile de atac la fileu ale unui sportiv pot fi similare, dar nu se pot suprapune perfect peste executia anterioara, existand mici diferente de precizie, traiectorie, unghi de lovire, amplitudine, pozitii initiale si intermediare, coordonare intersegmentara, viteza si rotatia obiectelor folosite etc.
c. Dupa unii autori, mai noi, exista 8 criterii de clasificare. in continuare voi prezenta doar 3 criterii mai importante:
c.1. dupa nivelul automatizarii:
– Deprinderi motrice elementare – care sunt complet automatizate. Ele au un lant de miscari cu caracter fazic, care se repeta in aceeasi succesiune (este cazul deprinderilor motrice cu caracter ciclic: mers, alergare, inot, ciclism etc.).
– Deprinderi motrice complexe care sunt partial automatizate. Ele sunt formate din deprinderi elementare si alte miscari neautomatizate sau incomplet automatizate (este cazul unor deprinderi din jocurile sportive si din alte ramuri sau probe aciclice: gimnastica, sarituri, lupte, aruncari etc.).
c.2. dupa finalitatea folosirii:
– Deprinderi motrice de baza si utilitar-aplicative. Folosite, cu precadere, in viata cotidiana din ontogeneza, dar si in practicarea unor ramuri sau probe sportive (este cazul deprinderilor de mers, alergare, saritura, aruncare-prindere, tarare, catarare, escaladare, tractiune-impingere, transport de greutati/obiecte etc.).
– Deprinderi motrice specifice ramurilor si probelor sportive (este vorba de elementele si procedeele tehnice din aceste ramuri si probe sportive).
c.3. dupa nivelul participarii sistemului nervos la formarea si valorificarea deprinderilor:
– Deprinderi motrice propriu-zise – se formeaza prin repetari stereotipe, efectuate de foarte multe ori (este cazul deprinderilor din gimnastica, patinaj, sarituri la platforma etc.).
– Deprinderi perceptiv-motrice. care sunt influentate, in formare si valorificare, de ambianta (este cazul deprinderilor din schi, oina, tir cu talere etc.).
– Deprinderi inteligent-motrice – sunt influentate, in formare si – mai ales – valorificare, de partenerii si adversarii de intrecere (este vorba de deprinderile din jocurile sportive, lupte, box, judo, scrima etc.).
Sugestiile de rezolvari prezentate sunt extrase din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare - Educatie Fizica si Sport. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare! Click AICI pentru detalii si comenzi.
1.
a. in educatie fizica si sport, mai ales in invatamantul preuniversitar, se utilizeaza urmatoarele metode verbale:
a.1. Expunerea verbala
a.2. Conversatia
a.3. Studiul individual
b.
b.1. Expunerea verbala – se realizeaza prin limbaj si trebuie sa fie accesibila nivelului de intelegere al elevilor. Se aplica prin 3 procedee metodice:
– povestirea – folosita pana la varsta de 8-9 ani, trebuie sa fie „plastica”, sugestiva si sa se bazeze pe elemente cunoscute de elevi, din experienta lor de viata;
– explicatia – folosita frecvent dupa varsta de 10 ani, trebuie sa indeplineasca minimal urmatoarele patru conditii: sa fie clara, sa fie logica, sa fie concisa, sa fie oportuna. in relatia cu demonstratia, explicatia poate sa urmeze demonstratiei, sa preceada demonstratia, sa se realizeze concomitent cu demonstratia. Esenta explicatiei consta in aceea ca ea trebuie sa asigure formarea unor cunostinte profunde, care capata caracter de norme sau reguli calauzitoare privind insusirea continutului disciplinei;
– prelegerea – folosita cu precadere in invatamantul superior si mai ales la clasele cu profil de educatie fizica si sport, unde trebuie predate cunostinte teoretice de specialitate. La baza oricarei prelegeri ar trebui sa stea o argumentare stiintifica si folosirea unei terminologii corespunzatoare temelor abordate.
b.2. Conversatia – utilizata frecvent sub forma dialogului dintre profesor si elev in jurul problemelor specifice instruirii (nu pe altele colaterale, de timp liber, preferinte etc.): abordarea tehnicii de executie si a cauzei greselilor, a combinatiilor tactice, a criteriilor de evaluare, a nivelului de intelegere a procedeelor metodice folosite in predare etc.
b.3. Studiul individual – utilizat mai rar, dar necesar in relatia cu toti elevii (si mai ales cu cei scutiti de efort fizic sau in situatia orelor online, din perioada pandemiei). Este o metoda individuala clasica ce trebuie realizata sub indrumarea profesorului, pe baza celor mai semnificative surse bibliografice despre problema sau problemele specifice instruirii la educatie fizica si sport.
2.
a. Dupa etapele invatarii deprinderilor si/sau priceperilor motrice avem urmatoarele tipuri de lectii:
a.1. de insusire/initiere primara;
a.2. lectii de consolidare;
a.3. lectii de perfectionare;
a.4. lectii de verificare;
a.5. lectii mixte (luate, cel putin, cate doua: consolidare-perfectionare, consolidare-verificare etc.).
b. in cadrul lectiei de educatie fizica, cea de a treia veriga se numeste „Influentarea selectiva a aparatului locomotor”. Durata acesteia, in conditii normale, este de 5-6 minute (in unele situatii 7-8 minute, iar dupa alti autori 5-12 minute), iar pe timp friguros, cand se combina cu veriga de „Pregatire a organismului pentru efort”, pot dura impreuna 10-15 minute.
Obiectivele acestei verigi sunt:
– educarea atitudinilor corporale, prevenirea si corectarea viciilor de postura si a deficientelor fizice;
– asigurarea tonicitatii, troficitatii si supletei musculare;
– marirea mobilitatii articulare si intarirea sistemului ligamentar.
c. Dinamica efortului in lectie are urmatoarele caracteristici generale:
– efectuarea oricarui act motric duce la cheltuire de energie nervoasa si musculara;
– atunci cand acest consum este mare apare oboseala. inlaturarea sau diminuarea oboselii se realizeaza prin odihna si alte masuri adiacente;
– relatia dintre efort si odihna se numeste dozarea efortului;
– efortul in lectie poate fi: mic, mijlociu, submaximal si maximal, fiind determinat de temele si obiectivele specifice fiecarei teme;
– parametrii clasici ai efortului sunt: volumul, intensitatea si complexitatea. Dupa alti autori, acestia sunt completati si prezentati astfel: volumul motric si temporal, intensitatea/solicitarea, complexitatea, durata stimulului, densitatea stimulilor/efortului, amplitudinea stimulilor, frecventa lectiilor/stimulilor, specificitatea stimulilor;
– dinamica efortului (confundata uneori cu densitatea) este „curba” acestuia, „traiectoria” sa in reprezentare grafica conform succesiunii secventelor structurale ale lectiei. Constatarile cele mai semnificative sunt urmatoarele, prezentate nu in ordinea importantei:
→ In primele trei verigi, dinamica efortului inregistreaza o curba continuu ascendenta. Se pleaca, in efort, de la valori ale FC in jur de 70-80 pulsatii/minut si ale FR in jur de 16-18 respiratii/minut, ajungandu-se la aproximativ 120 130/140 pulsatii/minut si 20-22 respiratii/ minut.
→ In veriga tematica, curba efortului inregistreaza, de regula, un „platou”, adica o relativa stabilitate, in functie de obiectivele operationale si de metodologia folosita (FC variaza intre 130-180 pulsatii/minut). Cele mai ridicate varfuri se obtin la teme de dezvoltare a calitatilor motrice, in intreceri si jocuri bilaterale/de miscare/dinamice, parcursurile sau traseele aplicative si stafetele efectuate sub forma de intrecere.
→ In ultimele doua verigi se inregistreaza o scadere/coborare a curbei efortului. De retinut ca aproape niciodata, chiar si in lectiile slabe sub aspectul efortului, nu se revine la valorile FC si FR de la inceputul lectiei.
- dinamica efortului depinde de:
→ succesiunea si continutul verigilor lectiei;
→ parametrii efortului;
→ gradul de oboseala fizica si nervoasa a elevilor;
→ temperatura aerului;
→ eterogenitatea claselor.
1.
Complex de dezvoltare fizica armonioasa – exercitii executate liber
Exercitiul 1 – pentru gat
P.I. Stand departat, mainile pe solduri:
: indoirea gatului inainte;
: extensia gatului;
: indoirea gatului in lateral stanga;
: indoirea gatului in lateral dreapta;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 2 – pentru gat
P.I. Stand departat, mainile pe solduri:
: rotari ale capului spre stanga;
: rotari ale capului spre dreapta;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 3 – pentru brate
P.I. Stand departat, bratele indoite, palmele la nivelul pieptului:
: extensie cu arcuire a bratelor indoite (plan orizontal);
: extensie cu arcuire a bratelor intinse (plan orizontal);
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 4 – pentru brate
P.I. Stand departat, bratele intinse, dreptul in sus, iar stangul in jos, pe langa corp:
: extensie cu arcuire a bratelor intinse, bratul drept in sus (plan vertical);
: extensie cu arcuire a bratelor intinse, bratul drept in jos (plan vertical);
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 5 – pentru brate
P.I. Stand departat, bratele intinse, pe langa corp:
: rotari de brate simultan spre inainte;
: rotari de brate simultan spre inapoi;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 6 – pentru trunchi
P.I. Stand departat, bratele sus:
: extensia trunchiului cu arcuire;
: indoirea trunchiului cu arcuire;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 7 – pentru trunchi
P.I. Stand departat, bratele indoite, palmele la ceafa:
: indoiri laterale de trunchi spre dreapta, cu arcuire
: indoiri laterale de trunchi spre stanga, cu arcuire
: rasuciri de trunchi spre dreapta, cu arcuire
: rasuciri de trunchi spre stanga, cu arcuire
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 8 – pentru trunchi
P.I. Stand departat, bratele indoite, palmele pe solduri:
: rotari de bazin spre stanga;
: rotari de bazin spre dreapta;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 9 – pentru picioare
P. I. Stand, mainile pe solduri:
: fandare inainte cu piciorul stang; schimbarea piciorului prin saritura si
: fandare inainte cu piciorul drept;
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 10 – pentru picioare
P.I. Stand, mainile pe solduri
: fandare laterala pe piciorul stang;
: fandare laterala cu piciorul drept.
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 11 – pentru picioare
P.I. Stand usor departat, bratele pe langa corp:
: ridicarea piciorului drept la bratul stang; piciorul si bratul mentinandu-se intinse;
: ridicarea piciorului stang la bratul drept; piciorul si bratul mentinandu-se intinse.
Dozare: 3x8 timpi
Exercitiul 12 – pentru picioare
P.I. Stand usor departat, bratele indoite, mainile pe solduri
Sarituri ca „mingea”
Dozare: 10 sarituri
Vezi subiectele si baremele de corectare din anii anteriori ⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇⬇
Continuarea rezolvarii o regasiti in lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la examenul de titularizare - Educatie Fizica si Sport. Asigurati-va reusita la Examenul de titularizare! Click AICI pentru detalii si comenzi.
Subiecte Titularizare Educatie Fizica si Sport 2023 |
Barem Titularizare Educatie Fizica si Sport 2023 |
Subiecte Titularizare Educatie Fizica si Sport 2022
Barem Titularizare Educatie Fizica si Sport 2022
Subiecte titularizare Educatie Fizica si Sport 2021 |
Barem de corectare titularizare Educatie fizica si sport 2021 |
Subiecte titularizare Educatie Fizica si Sport 2020 |
Barem de corectare titularizare Educatie fizica si sport 2020 |
Subiecte titularizare Educatie Fizica si Sport 2019 |
Barem de corectare titularizare Educatie fizica si sport 2019 |
Teste rezolvate de matematica pentru reusita la examenul de titularizare